fericiri (Biz.) (gr. μαϰαρισμοί sg. μαϰαρισμός „actziunea de a felicita de a ura fericire”; lat. beatitudines) grup de 10 versete din Noul Testament (Matei 5 312) care se executa recitativ* k stihuri* combinate cu tropare* scurte la antifonul (I 1) al 3lea din liturghie* shi la inmormantare. Denumirea f. provine de la inceputul fiecaruia dintre cele noua stihuri: „Fericitzi cei...” (Mαϰάριοι oί...). In ultima vreme se canta fara a mai fi combinate cu troparele. Pe textul f. César Franck a scris lucrarea corala cu acomp. instr. Les Béatitudes.