FERICÍ fericesc vb. IV. Tranz. 1. A considera a numi a socoti pe cineva fericit; a felicita. Toata lumea fericeshte pe Serdici. SAHIA N. 113. Am fost unanimi in a ferici... pe amicul Manolache de cit noroc a avut shi are. CARAGIALE S. 124. Fericeascal scriitorii toata lumea recunoascal... Ceo sa aiba din acestea pentru el batrinul dascal? EMINESCU O. I 133. Dami voie draga sa te sarut shi sa te fericesc de odorul ceai sa capetzi. ALECSANDRI T. I 223. ♦ (Invechit) A slavi a proslavi a glorifica. Fericim pe izvoditorii cartzii romineshti. GOLESCU I. 21. 2. A face pe cineva fericit.