FERECÁT² A ferecatzi te adj. 1. Acoperit cu metal prevazut cu shine cu fishii de fier cu cuie etc. pentru a capata rezistentza shi durabilitate; intarit prin legaturi metalice. Carutza inainta incet... printre casele tari din piatra grea cu portzi mari ferecate. DUMITRIU N. 156. Fiecare ishi adusese zestre insemnata robi cai carutze ferecate. ISPIRESCU L. 36. Calatorea intrun radvan care pe atunci era o larga cutie de lemn vapsit scobita rotund shi ashezata... pe un dric cu patru roate ferecate. ODOBESCU S. I 161. ♦ (Despre anumite obiecte pretzioase) Imbracat sau impodobit cu aur cu argint sau cu pietre scumpe. 2. (Despre ushi portzi p. ext. despre incaperi) Incuiat zavorit. (Fig.) In trecut putzinele shcoli cite existau aveau portzile ferecate pentru copiii oamenilor muncii SCINTEIA 1953 nr. 2841. 3. (Despre oameni) Legat sau incatushat in fiare in lantzuri in obezi. Iar deaca vor simtzi ceva shor vrea sa pribegeasca atunci mesitzii marieitale i vor aduce ferecatzi. ODOBESCU S. I 83. Un biet romin legat Legat strins shi ferecat K un mare vinovat. ALECSANDRI P. P. 77. 4. (Despre pietrele morii) Cu suprafatza neregulata prevazuta cu zimtzi (k sa macine bine). Moara lui Arghir avea singura pietre ferecate de schimb shi apa destula la iazul ei k sa macine shi zi shi noapte. ANGHELIOSIF C. L. 24. ♦ (Despre bani) Zimtzuit. Purcoaiele de galbeni batutzi shi ferecatzi. DELAVRANCEA la TDRG.