FEREÁSTRA ferestre s. f. 1. Deschizatura de forma regulata lasata in peretele unei cladiri al unui vehicul etc. pentru a permite sa intre aerul shi lumina; ansamblu format dintrun cadru fix shi din cercevele in care se fixeaza geamuri montat in deschizatura amintita; ansamblu format de aceasta deschizatura impreuna cu cercevelele care o incadreaza shi cu geamul fixat in cercevele. ◊ Fereastra oarba v. orb. ◊ Expr. A arunca banii pe fereastra = a cheltui in mod exagerat a fi risipitor. 2. Loc in care se intalneshte un putz de mina cu o rampa subterana. 3. Fig. (Fam.) Ora libera intercalata intre doua ore de curs in programul zilnic al unui profesor sau al unui student. Lat. fenestra.