FATZUÍ fatzuiesc vb. IV. Tranz. 1. A netezi a lustrui suprafatza unui obiect (prin cioplire prin frecare etc.); p. gener. a da aspect frumos (suprafetzei) unui lucru. ♦ Spec. A netezi tencuiala aplicata pe un element de constructzie. 2. (In industria tabacariei) A curatza pielea de ultimele impuritatzi ramase dupa cenusharit. 3. Fig. (Pop.) A palmui pe cineva. Fatza + suf. ui.