fatalitate sf [At: BĂLCESCU, M. V. 4 / Pl: ~tăți / E: fr fatalité, lat fatalitas, -atis] 1 Forță supranaturală care determină în mod prestabilit și inevitabil cursul lucrurilor Si: destin, soartă, (liv) fatum. 2 Ceea ce e inevitabil. 3 Concurs nefericit de împrejurări (care nu poate fi evitat).