FATA fete s. f. 1. (In opozitzie cu fecior baiat) Persoana tinara de sex feminin nemaritata. Florica era fata indrazneatza pe cit era shi de frumoasa. BUJOR S. 27. Vin cintind in stoluri fete De la griu. COSHBUC P. I 47. Peste capul blond al fetei zboara florile sho ploua. EMINESCU O. I 154. ◊ Fata in casa = fata tinara angajata pentru dereticatul camerelor shi alte treburi casnice in afara de cele ale bucatariei. Jupineasa Lina de la curte o spus prin sat k tatatau sar fi laudat k o sa te bage shi pe tine fatan casa la boieriu ceala. BUJOR S. 63. ◊ (In opozitzie cu nevasta shi femeie) Frunza verde foaie lata Pineram la maica fata Ori lucram ori nu lucram Tot draga maichii eram. JARNÍKBIRSEANU D. 176. De la noi a treia casa Esteo fata sho nevasta. id. ib. 394. ◊ Fata mare = fecioara; fata la virsta maritishului. Nam putea duce lalde biata Balasha ceva curmeie de vitza... zicea mama Arghiritza catre fata mare ce invirtea mamaliga intre genunchi. DELAVRANCEA S. 183. De intilnea pe drum neveste shi fete mari cinta cintece shagalnice. CREANGA P. 108. Rideam de dinsul k shede k o fata mare cu ochii plecatzi. NEGRUZZI S. I 63. Fata batrina v. batrin. ◊ Expr. (Pe) cind era bunica fata (mare) v. bunica. ◊ Compus: (Astron.) fatacucobilitza v. cobilitza. 2. (In raport cu parintzii) Fiica. Ileana fata lui Dumitru Ciulici se culcase la usha Nadinei in odaitza dintre dormitor shi sufragerie. REBREANU R. II 113. Dar k Sageata de bogat Nici astazi domn pe lume nui SHiavea o fata fata lui Icoanantrun altar so pui La inchinat. COSHBUC P. I 53. Sa te gasesc sanatos! Cale buna fata mea i zise tatasau. ISPIRESCU L. 16. ImparatulVerde... sare de bucurie k ia venit nepotul shi pe data il face cunoscut curtzii shi fetelor sale. CREANGA P. 208. SHede baba suparata Cu fata nemaritata. JARNÍKBIRSEANU D. 447. ◊ Fata mamei = nume dat fetelor alintate. Pentru k era «fata mamei» se alinta cum salinta cioaran latz. CREANGA P. 283.