FASCÍSM (< it. fr.; {s} lat. fasciae „manunchi de nuiele”) s. n. Ideologie shi regim politic aparute in Europa dupa primul razboi mondial in conditziile declansharii unor crize economice shi sociale precum shi al imposibilitatzii guvernantzilor de ashi mentzine shi exercita puterea cu mijloace parlamentare. Organizatoric f. a aparut mai intai in Italia (1919) sub forma „fasciilor” mishcare ce a avut in frunte pe Benito Mussolini care in 1922 a preluat puterea shi a instaurat regimul fascist. Partide shi regimuri fasciste sau de tip fascist au luat fiintza shi au fost instaurate in Germania Japonia Portugalia Spania shi in unele tzari din centrul shi estul Europei imbracand forme specifice „natzionale”. Devenind ideologie oficiala a mai multor state sa caracterizat prin: natzionalism extremist misticism violentza cultul fortzei intolerantza fatza de alte partide sau mishcari politice mai ales a celor de extrema stanga; a presupus existentza unor partide puternic centralizate cu o larga baza sociala conduse de lideri charismatici supunerea neconditzionata fatza de vointza acestora tendintza de monopolizare a tuturor sferelor vietzii sociale promovarea rasismului in forma antisemitismului shi shovinismului shi a unor conceptzii filozofice voluntariste shi iratzionaliste. In planul politicii externe f. a propovaduit ashanumitul drept al unor rase shi natziuni la dominatzia mondiala justificand expansiunea shi cotropirea teritoriala. A contribuit la declansharea celui deal doilea razboi mondial al carui sfarshit a insemnat prabushirea principalelor regimuri politice fasciste. V. natzionalismsocialism neofascism.