fartát fartatzi (fartat) s.m. 1. Frate de cruce; prieteni legatzi prin juramant pana la moarte. 2. Prieten tovarash ortac. In Maramuresh cel mai frecvent avea sensul de „membru al unei cete de pacurari”. „Pacurarii impreuna formeaza o ceata sau o confrerie de feciori” (Latish 1993). Pacurarii devin fartatzi „inainte de urcatul la munte dar dupa ruptu’ sterpelor” prin prestarea unui juramant „prin care se obliga reciproc sa pastreze secretul stanii” (Latish 1993). Lat. *fratat (frate + at); Cuv. rom. preluat in magh. (fertát) (Bakos 1982).