*extérn a adj. (lat. externus d. extra afara. V. exterior intern). Care e pe afara: boala externa (de ex. de pele). Care locuĭeshte afara din shcoala: elev extern. Relativ la strainatate: afacerile externe. Geom. Unghĭ extern format de doŭa paralele taĭate de o secanta shi situat afara din aceste liniĭ (V. altern). S. m. shi f. Un extern o externa un elev extern o eleva externa. Student studenta in medicina care lucreaza pe linga internĭ la spital. Ministru de externe (subintz. afacerĭ saŭ lucrurĭ) ministru care comunica cu strainatatea. Patologia externa a boalelor externe. Adv. Pe afara: aceasta boala nu dispare tratindo extern.