EXTÁZ s. n. 1. stare emotzionala de exaltare care se nashte din contemplarea unor lucruri extraordinare shi in care toate preocuparile shi sentimentele dispar in fatza unui singur sentiment dominant de admiratzie. ◊ afectziune nervoasa in care bolnavul sub imperiul unei idei fixe nu mai are senzatzii. 2. admiratzie profunda incantare. (< fr. extase gr. ekstasis)