experiment sn [At: DZ 12/20 / V: esperimant esp~ ~rement ~rm~ isperemant isperimant sperimant speriment^[1] / Pl: ~e (inv) ~uri / E: ger Experiment it esperimento sperimento lat experimentum] 12 (Metoda de cercetare in shtiintza ce consta in) producerea sau modificarea mentzionata a unui fenomen cu scopul observarii lui in conditziile special create shi a legilor care il guverneaza Si: experientza (1314) experimentatziune. 3 (Inv) Ispita. 4 (Inv) Ispitire. 5 (Is) ~ limita Experiment dus pana la extrema. 6 (Ila) De ~ Experimental. 7 Experimentare (2). 8 Incercare facuta pentru a cerceta sau a cunoashte caracteristicile cuiva sau a ceva. 9 Observatzie. corectata