expeditiv ~a [At: NEGULICI / V: (inv) esp~ (nob) sp~ / Pl: ~i ~e / E: fr expeditif] 1 a (D. oameni) Care rezolva cu ushurintza lucrurile Si: iute prompt operativ. 2 a (D. oameni) Care trateaza superficial lucrurile. 3 a (Pex; d. gesturi vorbire) Grabit. 4 a (D. fenomene procese etc.) Care se produce cu repeziciune. 56 a av (D. modul de a actziona al oamenilor sau mijloacele folosite de ei) Rapid.