EXECUTÁ execút vb. I. 1. Tranz. A face a confectziona a fabrica. Uzina executa strunguri. ▭ Fotografie urita shi naiva... executata intrun atelier ieftin. C. PETRESCU A. 365. Painjenii ishi executau tacuta shi pacinica lor industrie. EMINESCU N. 38. ♦ (Cu privire la legi masuri ordine etc.) A aduce la indeplinire a realiza. Gospodaria colectiva se obliga sa execute intocmai planurile de productzie insamintzari prashitul recoltatul treieratuldezmirishtitularaturile de toamna shi primavara. SCINTEIA 1953 nr. 2672. ◊ Refl. pas. Ii pare rau k nu sa putut executa planul nostru de petrecere. CARAGIALE O. VII 35. 2. Refl. A se supune a da ascultare. Il conduse... la hotel poruncind portarului sa dea camera cea mai buna... Portarul se executa. C. PETRESCU I. II 133. ♦ (Glumetz) A da bani a plati. Imediat ce sosesc ma execut cu 200 m[arci]. CARAGIALE O. VII 167. 3. Tranz. A face in fatza unui public exercitzii de gimnastica figuri de balet etc. Copiii coreeni... au executat dansuri coreene romineshti shi ucrainene. CONTEMPORANUL S. II 1954 nr. 379 1/1. ♦ A cinta o bucata muzicala (din gura sau din instrumente) (Absol.) Muncitorii executa din creatziile lui Bach MozartBeethoven Ceaikovski. CONTEMPORANUL S. II 1954 nr. 379 1/5. 4. Tranz. A aduce la indeplinire o hotirire judecatoreasca un act al autoritatzii sau o obligatzie. 5. Tranz. A supune un condamnat la pedeapsa cu moartea. Peste doua zile Bibescu nu va mai putea executa pe nimeni dupa capul lui. CAMIL PETRESCU O. II 284.