EXCÚRS s.n. 1. Abatere deviere de la subiect pentru a lamuri o problema secundara; digresiune. 2. (Filol.) Disertatzie sub forma de digresiune facuta cu ocazia comentarii unui pasaj dintrun autor (antic). [Pl. suri var. excursus s.n. / < lat. excursus < excurrere a alerga in afara].