EXÁMEN examene s. n. 1. (Adesea urmat de determinari) Verificare shi apreciere a cunoshtintzelor dobindite de elevi shi de studentzi intro anumita perioada sau cercetare a aptitudinilor shi a nivelului cunoshtintzelor unor aspirantzi la un post la un titlu etc. Eram in examenele primului an de liceu. GALACTION O. I 56. Ishi trecuse examenul de absolvire. C. PETRESCU I. I 6. Mine vei veni cu mine la Socola unde este examen. NEGRUZZI S. I 4. ◊ Examen de stat = examen de diploma la o institutzie de invatzamint superior tzinut in fatza unei comisii speciale. ♦ Proba incercare prin care se verifica trainicia temeinicia unui lucru a unei situatzii etc. Dupa incheierea verificarii putem considera k sarcinile care shi lea pus partidul cu prilejul verificarii au fost realizate. Partidul nostru a trecut cu succes acest examen serios. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 315. 2. Examinare (1). Se imbratzishara shi se departara cu un pas indarat unul de altul sa se contemple dupa atitzia ani. Fura amindoi satisfacutzi de examen. C. PETRESCU I. II 214. Examen medical = cercetare la care medicul supune pe un bolnav.