Definitzia cu ID-ul 993412:
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
EU „bine normal frumos armonios”. ◊ gr. eu „bine bun” > fr. eu germ. id. it. id. engl. id. > rom. eu. □ ~antie (v. antie) s. f. conceptzie a originii strobilare a florii; ~arheofite (v. arheo v. fit) s. f. pl. plante ruderale sau nitrofile din neolitic; ~ascomicete (v. asco v. micete) s. f. pl. grupa din clasa ascomicetelor cuprinzind ciuperci care formeaza ascocarpi cu peretzii proprii; ~capnie (v. capnie) s. f. prezentza a bioxidului de carbon sanguin in cantitatzi normale in singele arterial; ~cefal (v. cefal) adj. (despre insecte) prevazut cu un cap chitinizat distinct de corp; ~ciclic (v. ciclic) adj. care prezinta un numar egal de piese in fiecare verticil floral; ~claz (v. claz) s. n. mineral din familia silicatzilor avind o compozitzie foarte apropiata de cea a beriliului; ~colie (v. colie1) s. f. stare normala a fierii; ~coloid (v. colo2 v. id) s. m. substantza macromoleculara cu proprietatzi coloidale; ~crazie (v. crazie) s. f. constitutzie fizica buna; ~croic (v. croic) adj. (despre un organ vegetal) care prezinta o culoare sau o pigmentatzie naturala; ~cromocentru (v. cromo v. centru) s. n. cromocentru al nucleului in stare de repaus; ~cromozom (v. cromo v. zom) s. m. cromozom tipic shi normal; ~dicotomie (v. dico v. tomie) s. f. tip de dicotomie normala cu ramuri dezvoltate shi ramificate uniform; ~fenie (v. fenie) s. f. ramura a geneticii care urmareshte ameliorarea fenotipului fara sa actzioneze asupra structurilor genetice; ~fonie (v. fonie1) s. f. succesiune armonioasa de sunete; ~forie (v. forie) s. f. stare exagerata de buna dispozitzie intilnita in unele boli neuropsihice; ~fotic (v. fotic) adj. 1. (Despre plancton) Aflat in zona apelor cu lumina abundenta. 2. (Despre stratul de apa) Cuprins intre suprafatza shi limita la care patrund razele luminoase; ~fototropic (v. foto v. tropic) adj. (despre frunza) cu lamina ashezata perpendicular pe razele de lumina; ~gamie (v. gamie) s. f. fecundatzie normala tipica; ~genetic (v. genetic) adj. referitor la eugenie; ~genie (v. genie1) s. f. disciplina care studiaza ameliorarea caracterelor ereditare ale speciei umane; ~geofite (v. geo v. fit) s. f. pl. geofite a caror perioada de repaus biologic se datoreaza lipsei de lumina sau caldura corespunzatoare; ~geogen (v. geo v. gen1) adj. (despre o roca) ushor dezagregabil; ~gnatzie (v. gnatzie) s. f. ocluzie dentara normala; ~halin (v. halin) adj. (despre organisme) care traieshte numai in apele sarate; ~haploid (v. haplo v. id) s. m. haploid adevarat in ale carui celule somatice se afla un singur set de cromozomi; ~menoree (v. meno v. ree) s. f. menstruatzie normala; ~micete (v. micete) s. f. pl. clasa de ciuperci cu miceliul septat cuprinzind un numar mare de specii parazite pentru om shi pentru animale; ~micofite (v. mico v. fit) s. f. pl. ciuperci cuprinzind ficomicetele ascomicetele bazidiomicetele shi deuteromicetele; ~morfic (v. morfic) adj. cu dezvoltare somatica normala; ~morfie (v. morfie) s. f. dezvoltare armonioasa shi normala a corpului omenesc; ~notozaur (~notosaur) (v. noto1 v. zaur) s. m. reptila mica din permian considerata stramosh al broashtelor tzestoase avind dintzi pe oasele palatine shi pe maxilare; ~osmie (v. osmie1) s. f. stare normala a simtzului olfactiv; ~pareunie (v. pareunie) s. f. indeplinire normala a actului sexual; ~patie (v. patie) s. f. resemnare in fatza suferintzei; ~pepsie (v. pepsie) s. f. digestie fiziologica ushoara; ~picnoza (v. picnoza) s. f. colorare shi spiralizare normala a unor cromozomi sau segmente cromozomiale; ~pnee (v. pnee) s. f. respiratzie normala; ~potamic (v. potamic) adj. (despre plante) care traieshte in ape curgatoare shi in bazine acvatice; ~praxie (v. praxie) s. f. capacitate de a executa mishcari coordonate; ~prosop (~prozop) (v. prosop) adj. (despre un individ) a carui fatza este mai mult lata decit lunga; ~ritmie (v. ritmie) s. f. 1. Combinatzie armonioasa de linii sunete shi mishcari. 2. Functzionare regulata a oricarei activitatzi organice ritmice. 3. Ritm regulat al pulsului; ~semie (v. semie) s. f. totalitatea simptomelor favorabile in evolutzia unei boli; ~sporie (v. sporie) s. f. dezvoltare normala a sporilor in urma unei meioze obishnuite; ~static (v. static) adj. referitor la variatzia nivelului general al oceanelor de origine climatica sau tectonica; ~stel (v. stel) s. n. cilindru vegetal central cu fascicule liberolemnoase concentrice; ~stenurie (v. sten o v. urie) s. f. conditzie in care se elimina o urina finala cu presiune osmotica normala; ~stil (v. stil) s. n. colonada in care coloanele sint distantzate intre ele prin spatzii proportzionate dupa diametrele lor; ~tanasie (v. tanasie) s. f. 1. Moarte ushoara fara suferintza. 2. Metoda medicala de provocare a mortzii precoce unui bolnav incurabil. 3. Sacrificare prin procedee rapide shi nedureroase a animalelor bolnave; ~teca (v. teca) s. f. zid al hexacoralierilor dezvoltat din centre de calcifiere distincta; ~tectic (v. tectic) adj. (despre un amestec chimic) care se topeshte sau se solidifica la temperatura constanta inferioara punctului de topire a fiecaruia dintre constituentzi; ~terofite (v. tero1 v. fit) s. f. pl. plante anuale cu flori; ~texie (v. texie) s. f. fenomen prezentat de un amestec a carui temperatura de fuziune constanta este mai joasa decit aceea a altui amestec facut in alte proportzii; ~timie (v. timie) s. f. dispozitzie afectiva normala; ~tocie (v. tocie) s. f. nashtere normala fara complicatzii; ~trof (v. trof) adj. (despre lacuri) care contzine in cantitatzi echilibrate substantze necesare biosintezei; ~trofic (v. trofic) adj. (despre lacuri) bogat in materii nutritive; ~trofie (v. trofie) s. f. stare normala de nutritzie creshtere shi dezvoltare a unui organism; ~tropic (v. tropic) adj. (despre plante) care prezinta fototropism negativ; ~tropie (v. tropie) s. f. adaptare a unor flori la polenizare numai prin anumite insecte specializate; ~xerofitic (v. xero v. fitic) adj. (despre plante) care prezinta o adaptare pronuntzata la perioadele de uscaciune.