ETIMOLOGÍE s. f. (cf. fr. étymologie lat. gr. etymologia < etymos „adevarat” „real” + logos „cuvant” „shtiintza”): 1. origine a unui cuvant (v. shi orígine). 2. ramura complexa a lingvisticii care se ocupa cu originea shi cu evolutzia formala shi semantica a cuvintelor. Preocupari de a stabili originea cuvintelor au existat inca din antichitate dar ea sa constituit k shtiintza abia in prima jumatate a secolului al XIXlea odata cu descoperirea legilor fonetice shi cu intemeierea gramaticii istorice shi comparate. Metoda principala de cercetare folosita in e. este metoda istorica; alaturi de aceasta este folosita shi metoda structuralista care are in vedere: structura limbii caracterul sistematic al derivarii shi al morfologiei presiunea sistemului fortza analogiei apartenentza unitatzilor lexicale la anumite campuri morfosemantice cu alte cuvinte intregul ansamblu de relatzii fonetice morfologice semantice shi de alta natura in care pot intra cuvintele unei limbi. Pe aceasta disciplina mixta se sprijina aproape toate celelalte discipline lingvistice in sensul k orice lucrare de lingvistica din orice ramura a shtiintzei limbii face apel direct sau indirect la ea. E. comporta multe greutatzi shi reclama o imensa munca de documentare studiul ei fiind deosebit de complicat. Problemele ei au stat in atentzia multor lingvishti din tzara noastra o contributzie insemnata in acest sens aducand B. P. Hasdeu V. Bogrea I.A. Candrea N. Draganu Sextil Pushcariu H. Tiktin Iorgu Iordan Al. Graur Gh. Ivanescu N. A. Ursu Gh. Mihaila Th. Hristea A. Avram etc. ◊ ~ intérna: e. al carei obiect de cercetare il constituie toate creatziile lexicale interne ale unei limbi sistemul de formare a cuvintelor (derivarea compunerea conversiunea). ◊ ~ extérna: e. al carei obiect de cercetare il constituie toate imprumuturile lexicale ale unei limbi (neologismele). ◊ ~ populára (atractzie paronimica): modificare a formei unui cuvant (de obicei recent intrat in limba) sub influentza altui cuvant mai cunoscut cu care se aseamana k forma shi de la care sar putea crede k deriva. Astfel: funicular a fost modificat sub influentza lui furnica shi a devenit furnicular; lingoare a fost modificat sub influentza lui lung shi a devenit lungoare (fiind vorba de o „boala lunga”) etc. (v. shi atráctzie). Denumirea de e. populara ia fost data de lingvistul german E. Förstemann prin termenul de Volksetimologie. A fost discutata de mai multzi lingvishti romani shi straini. In lingvistica romaneasca cel care ia dedicat un studiu amplu in lucrarea sa „Probleme de etimologie” Bucureshti 1968 pp. 205275 este Theodor Hristea. Acest fenomen lingvistic joaca un rol deosebit in viatza oricarei limbi. El se poate manifesta in limba oricarui subiect vorbitor in orice mediu social shi explica cuvintele exclusiv sincronic (arata cum functzioneaza in limba in momentul interpretarii lor). Prin e. populara vorbitorii incearca sashi lamureasca anumite cuvinte vechi sau noi frecvente sau rare in limba cu sensuri neclare sau cu forme neobishnuite in general putzin cunoscute sau susceptibile de a fi interpretate prin falsa asociatzie etimologica. Un rol deosebit in acest fenomen il au asemanarea formala (uneori shi cea semantica) dintre cuvantul care este supus e. populare (elementul indus) shi cuvantul care o provoaca (elementul inductor) shi asociatzia de idei care o face vorbitorul in legatura cu sensurile acestora. Numarul e. populare este foarte mare atat in limba romana cat shi in alte limbi. Ele se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: 1. dupa originea termenilor care vin in contact (cel indus shi cel inductor): a) e. populare in care termenii sunt de origini complet diferite (mult mai numeroase decat cele in care termenii se inrudesc): rom. razie (< it. razzia) a devenit in vorbirea tzaranilor raza (< lat. pop. radia); fr. hebdomadaire „saptamanal” (< lat. hebdomadarius) sa transformat in vorbirea oamenilor lipsitzi de cultura din Frantza in hebdromadaire sub influentza lui dromadaire „camila cu o cocoasha” (< lat. dromedarius); rom. feminin (< fr. féminin lat. femininus) se pronuntza aproape general femenin prin atractzia cuvantului femeie (< lat. familia) etc.; b) e. populare in care termenii sunt inruditzi genealogic (mai rare decat primele): Bonaparte a devenit in vorbirea oamenilor simpli Bunaparte sub influentza adjectivului buna (< lat. bonus a um); rom. contravenient (< fr. contrevenant germ. Kontravenient) devine contravenit forma latinizata sub influentza lui veni (< lat. venire); coxalgie (< fr. coxalgie) sa transformat in copsalgie sub influentza substantivului coapsa (< lat. coxa); rom. incubatzie (< fr. incubation) devine incuibatzie sau incuibatzie prin asocierea sa cu substantivul cuib (< lat. cubium) shi verbele incuiba (< in + cuib + a) shi cuibari (< cuibar + suf. i); nevroza (< fr. nevrose) e modificat in nervoza sub influentza substantivului nerv (< lat. nervus); neurologie (< fr. neurologie) e deformat in nervologie sub influentza substantivului nerv (< lat. nervus); Portugalia devine Portocalia dupa substantivul portocala (< ngr. portokáli); prizonier (< fr. prisonnier) sa transformat in prinzonier sub inraurirea lui prins (< a prinde < lat. prehendere); responsabil (< fr. responsable) este modificat la raspunzabil dupa verbul a raspunde (< lat. respondere); estrada (< fr. estrade) devine strada sub influentza substantivului strada (< ngr. stráta it. strada) etc. 2. dupa relatziile de ordin formal shi semantic care exista intre elementul indus shi cel inductor: a) e. populare in care termenii sunt asemanatori din punct de vedere formal shi semantic (apartzin aceleiashi sfere semantice) sau permit stabilirea unei legaturi logice intre ei. Sunt cele mai numeroase: policlinica este pronuntzat boliclinica prin asociere cu termenul boli; potziune (calmanta) e pronuntzat portziune sub influentza lui portzie; dactilografa e pronuntzat fie actilografa sub influentza substantivului acte fie dictalografa sub influentza substantivului dictare; lapsus e rostit lipsus datorita substantivului lipsa; astenie devine ostenie sub influentza verbului osteni; arogant a fost pronuntzat aerogant dupa locutziunea ashi da aere; basculanta e rostit basculata datorita adjectivului lata; regional (in Transilvania Crishana shi Banat) treapta e inlocuit prin dreapta datorita paronimiei termenilor shi faptului k treptele sunt „drepte” etc.; b) e. populare in care cei doi termeni sunt numai in raporturi de natura formala (de la similitudine la omonimie) iar modificarea e incompleta: regional (Oltenia) bormashina e pronuntzat boiermashina sub influentza lui boier; apa chiara („apa clara”) cu chiara din lat. clara a devenit apa chioara; gaz metan a devenit gaz metal; it. pomi dei Mori („pommes des Maures”) „patlagele roshii” sa transformat in franceza in pommes d’amour sub influentza lui amour; germ. Packwagen (< Pack „pachet” + Wagen „vagon”) a devenit in limba romana patvagon sub influentza lui pat. 3. dupa felul in care se exercita actziunea fenomenului asupra cuvintelor exista patru tipuri fundamentale de e. populara: care atinge numai forma cuvantului care atinge numai sensul cuvantului care atinge shi forma shi sensul cuvantului care nu atinge nici forma nici sensul cuvantului (latenta). a) E. populara care atinge forma cuvantului este cea mai frecventa. Este modificata partzial structura fonetica a cuvantului supus etimologiei (a elementului indus) in partea initziala sau finala: Dimitrov este pronuntzat Dumitrov sub influentza lui Dumitru; Fortuna este pronuntzat Furtuna sub influentza lui furtuna; acolada e pronuntzat arcolada sub influentza lui arc; cooperativa devine comparativa sub influentza lui a cumpara; ferestrau > fierastrau sub influentza lui fier; frictzie > frectzie sub influentza lui a freca; lacash shi lacui > locash shi locui sub influentza lui loc; parlog > pirlog sub influentza lui pir; somiera > somniera sub influentza lui somn; busculada > brusculada sub influentza lui a brusca; remuneratzie > renumeratzie sub influentza lui a numara; parau (parau) > parau sub influentza lui rau; primar > primare sub influentza lui mare; filigran > filigram sub influentza lui gram; funebru > funegru sub influentza lui negru; escorta > iscurta sub influentza lui scurt; lastun > lasturn sub influentza lui turn; tramcar > tramcal sub influentza lui cal; trandafil > trandafir sub influentza lui fir etc. Este substituit uneori cuvantul supus e. populare (element indus) prin cuvantul care provoaca e. populara (element inductor) ajunganduse la omonimie: *urgior („furuncul al pleoapelor”) a devenit urcior *som (peshte) > somn sfara („fum”) > sfoara (in „a da sfoaran tzara”) caritate > calitate (in „sora de calitate”) campanie > companie (in „pat de companie”) corveta („nava de razboi”) > coverta („punte superioara la un vas maritim”) deportat > departat factziune > fractziune (in „fractziune politica”) nefroza (boala de rinichi) > nevroza (boala de nervi) prenume > pronume; tzigaie > tzigara (in „lana tzigara”) Königgrätz > Canecretz Barbarossa > barbaroasa etc. b) E. populara care atinge sensul cuvantului (schimba sensul originar restrange acest sens adauga un nou sens deformeaza sensul) este mai putzin frecventa decat cea care atinge forma cuvantului: babalac („moshneag venerabil”) care era folosit k titlu de respect a devenit cu vremea un cuvant cu sens peiorativ complet schimbat datorita asocierii lui cu baba; siesta („odihna de dupa pranz”) este asociat de unii vorbitori cu verbul a sta shi de aici noul sens restrans de „repaus la pat dupa masa principala”; a capia (cu referire la oi) „a se imbolnavi de capie” sa folosit ulterior shi cu referire la oameni sub influentza lui cap (cu sensul de „a se sminti” „a innebuni”); mutual cu sensul de „pe ascuns” legandul de mutzeshte; vindicativ („razbunator”) cu sensul de „vindecator” fiind asociat cu a vindeca (in „medicamente vindicative”); temerar („indraznetz”) cu sensul de „fricos” „temator” fiind simtzit k un derivat al lui a se teme etc. c) E. populara care atinge forma shi sensul cuvantului (mai mult forma shi mai putzin sensul mai mult sensul shi mai putzin forma ambele deopotriva) este mai rar intalnita: epilepsie e pronuntzat pedepsie sub influentza lui pedeapsa shi a lui pedepsi; a fareca („a potcovi”) > a fereca sau a fiereca („a incatusha”) sub influentza lui fier; stomatologie > stomacologie sub influentza lui stomac; expozitzie > dispozitzie; cardashie („tovarashie”) > cardashie („clica”) sub influentza lui card shi a locutziunii verbale ashi baga in card (cu cineva); intreprind („curajos”) > intreprid („intreprinzator”) sub influentza lui a intreprinde; hidos > hados sub influentza lui had etc. d) E. populara latenta este o falsa asociatzie etimologica; ea nu atinge nici forma nici sensul cuvantului dar stabileshte false legaturi de inrudire intre doi termeni care nau nimic comun din punct de vedere etimologic: dar (< v. sl.) este incadrat de unii in familia verbului a da (< lat.) datorita asemanarii formale shi faptului k „darul se da”; a depila „a indeparta parul de pe piele” (< fr.) este asociat adesea cu piele (< lat.) shi incadrat in familia acestuia; shezlong „scaun lung” (< fr.) este legat de verbul a shedea (< lat.); perie (< v. sl.) shi peruca (< fr. it.) sunt asociate cu par (< lat.) pentru k „sunt facute din par”; patrula (< germ.) este pus in legatura cu patru (< lat.); pufoaica (< rus.) e legat de puf (< bg.); bancher (< it. fr.) este apropiat de cuvantul bani; a mana (< lat.) e trecut in familia lui mana (< lat.); a omori e legat de om capishon de cap prima de a primi cezariana de Caesar etc. Un aspect al e. populare latente este shi asocierea stabilita de vorbitori intre doua omonime (cu aceeashi e. sau cu e. diferite): intre substantivul mare (< lat. mare is) shi adjectivul mare (< lat. mas maris); intre substantivul gol din terminologia sportiva (< engl. goal) shi adjectivul shi substantivul gol „vid” (< v. sl.); intre rasol din terminologia culinara (< v. sl.) shi rasol (< ras + suf. ol) din expresia barbierilor „a da rasol”; intre a pili „a bea” (< tzig. pilo) shi instrumentul pila (< fr.); intre ras (< animalul: < v. sl.) shi ras (< a rade) intre pana (< fr.) din expresiile „a fi in pana” „a ramane in pana” shi pana (< lat. pinna); intre carte din „carte poshtala” (< fr. carte) shi carte (lat. charta) etc. Unele e. populare au fost asimilate de limba literara: carte („scrisoare”) ferecá parau pufoaica sunatoare etc.; altele nu au perspective de generalizare deshi regional au raspandire mare: dreapta (pentru treapta) filigram (pentru filigran) renumeratzie (pentru remuneratzie) somniera (pentru somiera) tzigara in „lana tzigara” (pentru tzigaie) etc.; altele sunt accidentale: aerogant (arogant) dispozitzie (expozitzie) luminarica (lumanarica) telegrabnica (telegrama) etc. ◊ ~ latinizánta: explicare fantezista a originii unui cuvant numai prin limba latina. Astfel cleshte ar proveni din lat. forceps (in realitate provine din v. sl. klĕšta); slujitor ar proveni din lat. servitor (in realitate deriva de la verbul sluji din v. sl. sluziti + suf. tor) etc. ◊ ~ multípla: explicare a originii unui cuvant prin mai multe etimoane tzinanduse seama de toate sensurile acestuia. Astfel substantivul lampa cu sensul de „lampa cu ulei” shi cu forma lamba provine din neogreaca; cu sensul de „lampa de petrol” shi cu forma lampa provine atat din neogreaca cat shi din germana franceza rusa shi maghiara (cf. ngr. lampa < v. gr. lampas fr. lampe germ. Lampe rus. lampa magh. lampa). Majoritatea lingvishtilor romani sunt de parere k cele mai multe imprumuturi neologice din limba romana au o e. multipla. Aceasta se explica prin faptul k la constituirea vocabularului neologic al limbii noastre moderne au contribuit mai multe limbi: latina savanta neogreaca italiana germana rusa shi mai ales franceza. Posibilitatea imprumutarii multor neologisme din mai multe limbi de cultura in aceeashi epoca istorica sau la distantza in timp shi in spatziu este confirmata de existentza variantelor lexicale etimologice nediferentziate semantic in raport cu forma acceptata din limba literara. Astfel: aghent (< rus. aghent germ. Agent) in raport cu agent (< fr. agent it. agente); haractir (< ngr. haraktir) shi haracter (< rus. harakter) in raport cu caractér (< fr. caractère) shi carácter (< cf. lat. charácter germ. Charákter); moneta (< it. moneta cf. lat. moneta) in raport cu moneda (< ngr. moneda) etc. O contributzie importanta in domeniul e. multiple a aduso acad. Al. Graur.