etic ~a [At: CANTEMIR I. I. I 13 / V: (inv) it~ ithic itichi ithichi sf / S shi: ethic / Pl: ~ici ~ice / E: fr éthique lat ethicus cf ngr ήθος] 1 sf SHtiintza care se ocupa cu studiul teoretic al valorilor shi al conditziei umane din perspectiva principiilor morale shi cu rolul acestora in viatza sociala. 2 sf Obiect de invatzamant care se ocupa cu studiul eticii (1). 3 sf (Ccr) Tratat (sau manual carte) care cuprinde principiile de baza ale eticii (2). 4 sf Conceptzie etica (5) specifica unui filozof unui scriitor etc. 5 sf Totalitate a normelor de conduita morala care reglementeaza relatziile dintre oameni precum shi atitudinea lor fatza de societate de o anumita clasa sociala de stat de patrie de familie etc Cf morala. 6 sf (Inv; if itichi ithiki) Virtute. 7 a Care este in conformitate cu principiile eticii (1) Si: (inv) eticesc (1). 8 a Care apartzine eticii (1) Si: (inv) eticesc (2). 9 a Privitor la etica (1) Si: (inv) eticesc (3). 10 Specific eticii (1) Si: (inv) eticesc (4). 11 De etica (1) Si: (inv) eticesc (5). 12 sn Calitatea de a fi etic (7). corectata