ETERNIZÁ eternizez vb. I. Tranz. A face sa dureze fara sfirshit sa dainuiasca veshnic sa ramina in amintirea posteritatzii. Radu Greceanu a avut sarcina sa eternizeze splendoarea curtzii lui Constantin Brincoveanu. ♦ Refl. (Familiar sau ironic) A ramine (mai) multa vreme intrun loc a nu se mai dezlipi dintrun loc. [Cafeneaua] e caravanseraiul unde totzi intra shi nimeni nu se eternizeaza. ANGHEL PR. 34.