ESÉNTZA s. f. 1. totalitatea celor mai profunde shi stabile insushiri shi relatzii ale obiectelor shi proceselor realitatzii care constituie natura lor interna ascunsa. ♦ in ~ = in ceea ce este fundamental; in ultima analiza. 2. lichid volatil extras din plante sau din anumite substantze. ◊ substantza concentrata care diluata da un produs alimentar. 3. specie de arbori care alcatuiesc arboretul principal dintro padure. ◊ varietate de lemn. (< fr. essence lat. essentia)