EROÁRE erori s. f. 1. (In opozitzie cu adevar) Lipsa de concordantza intre perceptziile noastre shi realitatea obiectiva confirmata de practica a lucrurilor percepute; cunoshtintza greshita falsa despre aceasta realitate idee parere opinie greshita (care cineva shio formeaza sau o are din nebagare de seama din lipsa de discernamint etc.); ceea ce e greshit gresheala. Adevarul shi eroarea k shi toate categoriile logice care se mishca in antagonisme polare au valabilitate absoluta numai pentru un domeniu foarte limitat. ENGELS A. 107. Miam inchipuit k ai trecut peste drum la Caraiman. Eroare. SEBASTIAN T. 345. Pentru ce sa nu combatem erorile raspindite in public de reauacredintza sau de fanfaronada unora? ODOBESCU S. III 48. ◊ Eroare probabila = diferentza probabila intre datele obtzinute printrun calcul shi cele obtzinute pe baza de experientza. ◊ Expr. A induce pe cineva in eroare = a face (pe cineva) sa creada sau sa i se para k ceva este altfel decit e in realitate; a inshela a amagi. 2. Diferentza dintre valoarea unei marimi shi valoarea masurata sau calculata a acestei marimi.