eretic ~a [At: CORESI EV. 36 / V: (inv) eri~ iri~ here~ (ivr) retic^[1] / A: (inv) ~tic / Pl: ~ici ~ice / E: fr hérétique lat haereticus a um ngr αἱρετικος vsl єрєтикъ] 12 smf a (Persoana) care este adept(a) unei erezii. 34 smf a (Persoana) care sustzine sau propovaduieshte o erezie. 5 a (D. doctrine scrieri religioase) Care apartzine unei erezii Si: (inv) eretical (1). 6 a (D. doctrine scrieri religioase) Referitor la o erezie Si: (inv) eretical (2). 7 a (D. doctrine scrieri religioase) Specific unei erezii Si: (inv) eretical (3). 8 a (D. doctrine scrieri religioase) De erezie Si: (inv) eretical (4). 9 sm (Inv) Nume dat de catolici ortodocshilor. 10 sm (Inv) Nume dat catolicilor de catre ortodocshi. 11 (Ivr; pex) Care nu tzine seama de ordinea stabilita. 12 a (Ivr; pex) Care nu respecta legea. 13 sm Pagan. 14 smf Pex) Turc. 1516 sm a (Rar) (Persoana) care nesocoteshte sau se indoieshte de credintza creshtina. 1718 sm a (Ivp) (Om) nelegiuit Si: infam ticalos. 1920 sm a (Persoana) care sustzine o opinie contrara ideilor unanim admise Si: disident nonconformist. 21 a (Rar; d. stil) Care nu se conformeaza normelor. corectata