ÉPOCA epoci s. f. 1. Perioada in dezvoltarea istoriei sau a unui domeniu de activitate care se deosebeshte de celelalte prin anumite evenimente caracteristice insemnate; era (2). ◊ Expr. A face epoca = a atrage atentzia a face valva a se impune la un moment dat; a marca o moda. 2. Timp in care se repeta periodic acelashi lucru in aceleashi conditzii. Epoca topirii zapezilor. 3. Subdiviziune a unei perioade geologice. [Acc. shi: epók. Var.: (inv.) époha s. f.] Din fr. époque.