ENUMERÁTZIE s.f. 1. (Liv.) Enumerare; numaratoare numarare. 2. Figura de stil care cuprinde inshiruirea tuturor argumentelor faptelor etc. privitoare la aceeashi imprejurare sau tema. 3. Parte a unui discurs care preceda peroratzia shi in care autorul recapituleaza toate dovezile cuprinse in argumentatzie. [Gen. iei. / cf. fr. énumération lat. enumeratio].