Definitzia cu ID-ul 1182557:
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
ENUMERATZIE (< lat. enumeratio actziunea de a enumera) Parte a discursului in care oratorul recapituleaza dovezile din argumentatzie shi trece in revista diferitele aspecte sub care poate fi considerat un lucru. Enumeratzia precede peroratzia cea dea treia shi ultima parte a unui discurs ea intarind puterea de convingere shi pregatindui desfashurarea. De exemplu in discursul lui M. Kogalniceanu „In chestiunea legii rarale” enumeratzia consta in rezumarea motivelor care il determina sa voteze contra acelui proiect de lege prezentat de guvern dupa care urmeaza stralucitul patetic din peroratzia acestui discurs. Ex. „Asemenea proiecte sint in contra dreptatzii in contra legii in contra natzionalitatzii shi in contra a chiar intereselor proprietarilor de moshii...”