EMIGRÁTZIE (rar) emigratzii s. f. 1. Situatzia in care se gaseshte o persoana emigrata. 2. Timpul in care cineva este emigrat. 3. Totalitatea persoanelor emigrate din aceeashi tzara in acelashi loc intro anumita epoca. 4. (Rar) Emigrare expatriere. Dupa emigratzia lui Cantemir cazind tzara in ghearele fanariotzilor mitropolitzii la inscaunarea lor luase drept obicei a cere shi incuviintzarea patriarhului de Constantinopoli. NEGRUZZI S. I 241. Varianta: emigratziúne (pronuntzat tziu) (GHICA A. 60) s. f.