electronica muzica ~ muzica creata cu ajutorul generatoarelor* de sunete electronice. Spre deosebire de muzica obishnuita e. este o muzica inregistrata* ramanand pe banda magnetica statutul sau fiind acela de unicitate ramanand permanent identica cu ea insashi; exclude de aceea factorul interpretare* shi face neobligatorie fixarea grafica (cel putzin prin notatzie* traditzionala). Sunetele inregistrate pe banda magnetica sunt produse variate modulate prelucrate de diferite generatoare de sunete iar banda magnetica astfel realizata este reprodusa in concert (1) pentru public prin intermediul difuzoarelor*. In acest caz compozitorul este atat creatorul cat shi interpretul lucrarilor sale. Totodata creatzia sa presupune o cunoashtere aprofundata a aparaturii electronice o practica de electronist. In realizarea e. se intalnesc adesea colaborari intre ingineri electronishti shi compozitori. Creatzia e. presupune k shi muzica seriala* structuri* de baza fixe in functzie de inaltzime (2) durata* intensitate (2). E. pune la dispozitzia compozitorului in principiu toate sunetele cuprinse intre frecventzele* 5016.000 vibratzii/s (in loc de 7080 sunete traditzionale) durate variabile masurate in cm. de banda magnetica peste 40 de intensitatzi exact masurate (nu numai cele cuprinse intre ppp shi fff) determinand o valoare practic infinita a efectelor. Dezvoltarea e. a cunoscut mai multe etape. Dintre acestea mentzionam: muzica concreta* (largirea componentelor electronice prin inregistrari cu ajutorul microfonului a sunetelor shi zgomotelor) reuniunea sunetelor electronice cu cele ale vocilor (1) shi instrumentelor* muzicale dupa o norma proprie e. shi aparitzia sintetizatorului* amer. care a sistematizat producerea automata a sunetelor shi a unor structuri sonore. Dintre reprezentantzii e. notam pe Stockhausen Pousseur Křenek Berio Maderna. Intre compozitorii romani care folosesc sau scriu e. se numara Lucian Metzianu Corneliu Cezar Liviu Dandara Iancu Dumitrescu Adrian Enescu Dinu Petrescu sh.a.