electrofone instrumente ~. Aceasta cea mai tanara dintre toate grupurile de instrumente* se caracterizeaza prin transformarea oscilatziilor electrice in sunete muzicale. Nu se includ in aceasta categorie instr. la care curentul electric are un rol adiacent (de ex. la orga* unde pune in mishcare mecanismul pneumatic) E. se imparte in electromecanice shi radioelectrice. Din primul grup fac parte instr. traditzionale (pian* chitara* etc.) ale caror sunete obtzinute in mod obishnuit sunt transformate (pe cale electromagnetica electrostatica electroacustica sau fotoelectrica) in oscilatzii electrice shi redate din nou amplificate sub forma de vibratzii* sonore. La aceste instr. prin modificarea frecventzelor electrice este posibla schimbarea calitatzilor timbrale* shi dinamice ale sunetelor. Cele mai cunoscute din acest grup sunt instr. de tipul pianului: NeoBechstein elektronium electrophon photona pianofon rhytmikon shi orga Wurlitzer. Din al doilea grup fac parte instr. eterofone la care sunetele sunt produse de tuburi electronice ionice shi mai nou de tranzistoare prin doua generatoare de inalta frecventza sau de unul eventual mai multe generatoare de frecventza joasa filtre shi modulatoare de amplitudine shi frecventza. Sunetul acestor instr. este influentzat printrun factor extern (de ex. mana sarma buton etc.). Instr. radioelectrice pot fi monodice shi plurifone. Cel mai vechi dintre monodice* (care emite un singur sunet in acelashi timp) este instr. teremin sau termenvox (inventat in 1920 de inginerul Lev Sergheevici Teremin). Acesta consta dintrun sistem de tuburi electronice montate intro cutie de forma unui aparat de radio avand o antena pe suprafatza. Apropiind palma de antena sunetul devine tot mai acut. O pedala regleaza intensitatea sunetelor. Alt instr. din aceasta categorie este cel numit Undele Martenot*. Instr. enumerate mai jos functzioneaza in general pe baza principilor descrise: electrophon eterophon melocord kaleidofon ondiolina partiturofon trautonium etc. in categoria instr. plurifone (care pot emite simultan mai multe sunete) se numara orgile Ahlborn Dereux Ranger polychord consonata novachord ionika Hammond Lipp (v. orga electronica). Sunetele electronice se pot obtzine prin combinarea generatoarelor electronice cu fixatorul electromagnetic al sunetelor. Generatorul de sunete produce sunete muzicale fara armonice*; cu ajutorul multivibratorului se obtzin sunete bogate in armonice iar generatorul de zgomote produce sunete de frecventza* nehotarata de o dinamica uniforma. Prin mixtura celor trei factori producatori de sunete se pot obtzine combinatzii sonore nelimitate. Prin lovirea unei tobe electrice (membrana de microfon) se realizeaza sunete pregnante ritmice sau aritmice dupa necesitate. In muzica concreta* in afara de aceste elemente constitutive ale muzicii electronice* se utilizeaza shi efecte de zgomote* externe (de ex. shuieratul locomotivei sirena vapoarelor strigate scartziituri etc.) inregistrate* pe banda de magnetofon reinregistrate pe diferite turatzii eventual inversate iar efectele sonore obtzinute sunt redate din nou. Sunetele astfel realizate se combina cu ajutorul unui instr. denumit electroclavicord shi din totalitatea varietatzilor sonore se realizeaza „compozitzia”. Pentru aceste lucrari nu se mai poate folosi notatzia traditzionala recurganduse la semne care se aseamana cu graficele electrotehnice. Executarea pieselor se face exclusiv prin difuzoare* fara interventzia vreunui interpret.