ECUATÓR s.n. 1. Cerc imaginar al carui plan este perpendicular pe axa polilor tereshtri shi ale carui puncte sunt egal departate de aceshtia. ◊ Ecuator ceresc = cercul mare al sferei cereshti in al carui plan se afla ecuatorul pamantesc. 2. Cercul mare rezultat din intersectarea planului ecuatorului terestru cu sfera cereasca. [Pron. cua scris shi equator pl. (rar) oare var. ecvator s.n. / < fr. équateur it. equatore cf. lat. aequare a face sa fie egal].