DUS² A dushi se adj. 1. Plecat (fara a se mai intoarce). Te du de la casa mea dar te du shi dusa sa fii. RETEGANUL P. II 68. ◊ (In unele constructzii fixe) Ochi dushi in fundul capului = ochi adincitzi in orbite (de obicei din cauza bolii oboselii batrinetzii). ◊ Expr. Dus (pe ceea lume sau din lume) = mort. Copila privind shi pricepind mishcarea vietzii din jurui ishi aducea aminte shi de clipele trecutului de dragostea mamei duse shi cu tot sufletul se indrepta spre hatrinii aceshtia buni. SADOVEANU O. IV 289. Casenii obositzi fiind de priveghere totzi se ashaza care pe unde pot shi adorm k dushi din lume. RETEGANUL P. I 12. Sermana sa chinuit asha pina despre ziua dar in zadar caci imparatul parca era dus pe ceea lume! CREANGA P. 98. (Substantivat) Vorbeshte dushilor de pe lume. ISPIRESCU U. 126. A dormi dus = a dormi foarte adinc. Altzi citziva dormeau dushi cu minile desfacute in laturi cu capetele rasturnate intro parte asemeni mortzilor. CAMILAR N. I 132. Intrai in odaie unde Grigoritza dormea dus ma dezbracai repede shi ma trintii in pat. HOGASH DR. 258. (Poetic) Natura doarme dusa tariile in pace. EMINESCU O. IV 408. ♦ (Despre notziuni de timp shi despre intimplari vazute in mers) Trecut disparut. Cu ceea ce am auzit de la batrinii din partea locului mam putut intoarce in anii dushi. SADOVEANU O. VII 271. Ma cufund in trecut shi visez la zilele duse? RUSSO O. 100. ◊ (Substantivat) O clipa sa mai gust din cele duse. VLAHUTZA P. 67. 2. Fig. Desprins de realitate strain de ce se intimpla in jur absent ingindurat. Nastasia sta dusa. Recita in gind k pe nishte rugaciuni scrisorile ce le primise de la Mitrea. SADOVEANU M. C. 185. Ramine cu ochii dushi. CAMIL PETRESCU T. I 104. SHi asculta dus din lume a ei dulci shi timizi shoapte. EMINESCU O. I 51. ◊ Expr. Dus pe ginduri = preocupat absorbit de ginduri. Ceasuri intregi ramine dus pe ginduri incapabil de a lucra ceva. VLAHUTZA O. A. 449. De la o vreme incoace insa nu shtiu ce avea k era tot galesh trist shi dus pe ginduri. ISPIRESCU L. 2. Sta jos pe covor dus pe ginduri. CARAGIALE O. III 81. (Cu constructzia schimbata) Cu furcan briu cu gindul dus Era frumoasa de nespus In portui de la tzara. IOSIF V. 41.