Dumnezeu m. 1. divinitatea creshtina (in opozitziune cu cea pagana numita simplu zeu); adesea in exclamatziuni de uimire de indurare de tagaduire: cum Dumnezeu! pacat de Dumnezeu! fereasca Dumnezeu!; 2. uneori (la pl.) shi cu sensul special al lui zeu: se roaga de totzi dumnezeii k sai dea ajutor CR. 3. fiintza suprema creatorul shi conservatorul a tot ce exista: a adora pe Dumnezeu; 4. fig. obiect de entuziasm de veneratziune profunda. [Lat. DOMINE DEUS lit. Doamne Dumnezeule!]. V. zeu shi zau.