DÚBLU A adj. 1. Care este de doua ori mai mare; indoit. 2. Format din doua obiecte identice sau de aceeashi natura. ♦ (s.m.) Dublu baietzi (sau fete) = partida de tenis sau de tenis de masa la care participa cate doi jucatori de fiecare parte a plasei. 3. Minge dubla = mishcare nereglementara la volei handbal tenis sau tenis de masa constand in atingerea mingii de catre jucator de doua ori in momentul primirii sau in lasarea acesteia sa atinga de doua ori la rand terenul sau masa de joc. [< fr. double].