DRÁGOSTE dragoste s. f. I. Sentiment de afectziune pentru cineva sau ceva; spec. sentiment de afectziune fatza de o persoana de sex opus; iubire amor. ◊ Loc. adv. Cu (multa) dragoste sau cu toata dragostea = cu (multa) placere (foarte) bucuros. ◊ Loc. vb. A prinde dragoste de (sau pentru fatza de) cineva (sau de ceva) = a se indragosti de cineva (sau de ceva). ◊ Expr. A avea dragoste = ai placea sa... A se topi (sau a se sfarshi a muri) de dragoste pentru cineva = a iubi pe cineva cu patima. ♦ (Concr.) Fiintza iubita; p. gener. ceea ce constituie obiectul iubirii cuiva. ♦ Legatura sexuala; relatzii amoroase. II. Planta erbacee cu frunze in forma de lance dintzate shi cu flori rozpurpurii (Sedum fabaria). Din sl. dragostĭ.