drag (drága) adj. Iubit scump. Sl. dragŭ „pretzios” (Mikosich Slaw. Elem. 21; Miklosich Lexicon 175; Cihac II 100); cf. bg. sb. drag mag. drága. Vocativul m. suna draga k f.; dupa Tiktin aceasta anomalie se explica prin provenientza din n. sl. drago. Der. drag s. n. (amor); drag s. m. (iubit indragostit); dragalash adj. (frumos fermecator incintator); dragalashenie (var. dragalashie) s. f. (farmec atractzie gratzie); dragutz adj. (amabil; dragalash; s. m. indragostit); dragalau (var. sdrangalau) s. m. (crai curtezan) termen depreciativ der cu un suf. expresiv (Iordan BF VII 244); indragi vb. (a iubi); indragosti vb. refl. (a prinde drag de cineva). Aceleiashi radacini pare ai apartzine Dragaica s. f. (larve; iele; sinziana Galium Verum planta care protejeaza impotriva larvelor; sarbatoare de 24 iunie; dans tipic) care ar putea fi un eufemism bazat pe drag cu suf. oaica k strigoaica (etimon necunoscut dupa Tiktin shi Candrea; din bg. dragaika dupa Conev 58 shi 104 shi Scriban; dar cuvintul bg. poate proveni din rom.). Draganele s. f. pl. (farmece atractzie; varietate de struguri) provine din sb. draganela dragunela in privintza celui deal doilea sens pare der. interna de la drag cu primul. Nu este clara der. de la dragavei s. m. (macrish Rumex crispus); dupa Tiktin ar fi in legatura cu sb. draga „vale”. Cf. dragoste.