DOR doruri s. n. 1. Dorintza puternica de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag de a reveni la o indeletnicire preferata; nostalgie. ◊ Loc. adv. Cu dor = duios; patimash. 2. Stare sufleteasca a celui care tinde ravneshte aspira la ceva; nazuintza dorintza. 3. Suferintza pricinuita de dragostea pentru cineva (care se afla departe). 4. (Pop.) Durere fizica. Dor de dintzi. 5. Pofta gust (de a manca sau de a bea ceva). De dorul fragilor (sau capshunilor) mananci shi frunzele. 6. Atractzie erotica. 7. (Pop.; in loc. adv.) In dorul lelii = fara tzinta hotarata fara rost la intamplare. Lat. pop. dolus (< dolere „a durea”).