DOMN domni s. m. 1. (Folosit azi mai rar) Termen de politetze intrebuintzat izolat sau pus inaintea numelui sau titlului unui barbat caruia i se adreseaza sau despre care vorbeshte cineva. V. jupin. Baiatul domnului notar a spart un geam. BENIUC V. 37. Domnule dr. Codrescu dami voie sa te recomand verei mele. IBRAILEANU A. 135. Domnilor alegatori ma rog sa fiu ascultat. ALEXANDRESCU P. 156. ♦ (In limbajul elevilor azi ieshit din uz) Termen de adresare catre profesor sau invatzator. Domnule! Otopeanu nu ma lasan pace. CARAGIALE O. II 65. ♦ Termen cu care in trecut personalul de serviciu denumea pe stapinul casei sau cu care i se adresa; capul familiei. In sfirshit un fecior vine sa deschida... Domnui acasa? Da; dar mia poruncit sa spui daca lo cauta cineva k plecat la tzara. CARAGIALE O. II 272. ♦ (Familiar uneori ironic; la vocativ) Termen general de adresare; frate nene omule. Dar nu e arestat domnule pricepe! POPA V. 205. Ei! domnule cite dastea nam citit eu nam par in cap! CARAGIALE O. I 95. 2. Persoana care are posibilitatea autoritatea libertatea de a face ceva de a dispune; stapin. Sint cioban shis domn pe munca mea. CAMILAR T. 101. Ash putea pretinde k sint mai mult decit liber. Ma pot socoti domn. SADOVEANU P. M. 15. Azi muncim cu inimi pline K poporui domn pe sine. TOMA C. V. 486. Fiecare e domn in casa lui. 3. (In perioada feudala din istoria tzarilor romineshti) Titlu purtat de principii Munteniei shi Moldovei; voievod domnitor printz; (in regimul burghezomoshieresc) titlu emfatic dat regelui. Intre foile ceaslovului se afla hirtia domnului de la Moldova... Pazeshteo shi nu te increde in domni. CAMILAR T. 62. Batrinul primministru se infatzisha intro zi domnului cu figura plouata. PAS L. I 245. Sa mampiedec deun moshneag? Deun moshneag da imparate caci moshneagul ce priveshti Nu e om de rind el este domnul TZarii Romineshti. EMINESCU O. I 147. Mihai Viteazul fu cel dintii domn care legiui printrun ashezamint al sau k fiecare tzaran pe a cui moshie se va afla atunci acolo sa ramiie rumin veshnic. BALCESCU O. I 139. ◊ (Metaforic) Dar noaptea se trezeshte shi tzine judecata SHin negrumbraca toate al noptzii palid domn. EMINESCU O. I 96. Niciodata mindrul vultur cen vazduh se cumpaneshte Acel domn al atmosferei ce un veac intreg traieshte De o pradasha bogata inca nu sandestulat. ALEXANDRESCU P. 138. 4. (In trecut) Functzionar slujbash (inalt). Un domn mare sosise din partea imparatziei shi urca pe Visheu in trasura stralucita trasa de opt cai albi. CAMILAR T. 43. Alaturi... un burlac Un domn serios de la Culte Cu cioc shi cu ghete de lac. TOPIRCEANU B. 62. Pentru mindra caremi place Nici parintzii nau cemi face Nici judele satului Nici chiar domnii sfatului. JARNÍKBIRSEANU D. 11. ♦ (Transilv. Mold.) Tirgovetz orashean. Mindra cu shurtz de carton Ar fi buna dupun domn. JARNÍKBIRSEANU D. 437. 5. Persoana bogata care ishi intemeia pozitzia pe exploatarea maselor muncitoare. V. boier nobil. Inainte vreme mergeau la shcoli numai domnii. DAVIDOGLU M. 13. Cind domnii vin shi ieu Tot tot ce ai sint dinshii care pun pe om la greu. COSHBUC P. II 186. [SHtefan Iojica] ajunse intro asha pozitzie inalta incit cei mai mari domni ai Transilvaniei priveau k o mare fericire da merita cu multa inchinaciune shi jertfire favorul shi creditul sau. BALCESCU O. II 179. Pentru mindra caremi place Trei zile la domni ash face. JARNÍKBIRSEANU D. 10. 6. (In opozitzie cu doamna) Barbat. Pe ceardacuri la drum domnii stau in camesha. IBRAILEANU A. 143. 7. (Intrebuintzat mai ales in forma de vocativ doamne) Dumnezeu Iisus Hristos. Nu mam inchinat nici domnului nici dracului. BENIUC V. 13. Am socotit k tzii sa umbli k domnul nostru Hristos pe asinul sau. SADOVEANU Z. C. 21. Trasneshtel doamne. CAMIL PETRESCU T. I 441. ♦ (La vocativ cu sensul religios atenuat sau pierdut) Invocatzie exclamatzie exprimind mirare amaraciune surpriza uimire. Dar multe doamne lau batut Ia fost paharul plin. COSHBUC P. I 229. O doamne da greu somn am dormit! ISPIRESCU L. 119. Doamne ce vorba tzia ieshit din gura! CREANGA P. 9. Doamne sfinte! striga tinarul cunoscindo. NEGRUZZI S. I 22. Raui doamne raui zau Cind nui vin la fagadau! JARNÍKBIRSEANU D. 386. ◊ (In urari shi exclamatzii) Doamne dumnezeule! Doamne ajuta! Doamne iartama! Slava domnului! etc. ◊ Expr. Vezi doamne = chipurile. Draga doamne v. drag. Dragalitza doamne v. dragalitza. Da doamne (bine)! v. bine. A da (sau a lasa pe cineva) in plata (sau in mila) domnului = a lasa (pe cineva) in pace. ◊ (Impreuna cu alt vocativ) Doamne stapine nu shtii cit ma simtzesc de ushor. CREANGA P. 205. Doamne cumatre doamne zice capra suspinind. id. ib. 31. Forme gramaticale: voc. domnule shi (7) doamne. Nom. voc. shi: (1) domnu (PAS Z. I 19 SADOVEANU B. 236) (1) don’ (DUMITRIU B. F. 78) (1) dom’ (CAMILAR N. I 445 CARAGIALE N. S. 65); voc. shi: (1) dom’le (CARAGIALE O. II 50).