doilea doua no [At: PO 100/26 / V: (ivp) doile (inv) doua (S shi: doa) doaua (S shi: doao) (ivr) duoile doualea (S shi: doalea) (reg) doualea doolea doie / S shi: (inv) doa / E: doi + lea] 1 (Cu valoare a sau s precedat de articolul „al” „a”) Care se afla intre primul shi al treilea. 2 (La feminin urmat de „parte”) Intra in componentza numeralului fractzionar corespunzator indicand jumatate dintrun tot A doua parte din suma. 3 (La feminin urmat de „oara”) Intra in componentza numeralului adverbial corespunzator A venit a doua oara. 4 (D. veri; ila) Deal doilea Care sunt copiii verilor primari. 5 (Ilav) A doua zi In ziua urmatoare. 6 (Ilav) A doua oara Data urmatoare. 7 (Ivp; ilav) Deal doilea A doua oara. 8 (Ie) A pune (sau a lasa a trece etc.) ceva pe planul al ~ A considera ceva k fiind de importantza secundara. modificata