DISPOZÍTZIE dispozitzii s. f. 1. Prevedere cuprinsa intro lege sau intrun regulament; hotarire ordin. O conditzie importanta care asigura respectarea legilor tzarii de catre totzi oamenii muncii este cunoashterea dispozitziilor legale. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 11 28. ◊ Dispozitzie (de plata) = ordin scris emanind de la o autoritate prin care se dispune plata unei sume de bani. Organ de dispozitzie = organ care hotarashte dispune. Organul suprem executiv shi de dispozitzie al puterii de stat a Republicii Populare Romine este Consiliul de Minishtri al Republicii Populare Romine. CONST. R.P.R. 25. ◊ Loc. adv. (In legatura cu verbele «a fi» «a sta» «a pune» «a avea») La dispozitzie = la indemina. Tovarashul... a venit cu motocicleta alora din Budeshti dar acum no mai are la dispozitzie. DUMITRIU N. 263. Este nevoie sami pui la dispozitzie tot materialul care il ai. CAMIL PETRESCU T. I 218. ◊ Expr. A fi la dispozitzia cuiva = a fi gata sa indeplineshti dorintzele ordinele cuiva. Sint la dispozitzia domnieitale rosti el curtenitor. SADOVEANU Z. C. 67. Stateam la dispozitzia ministerului meu pentru tot felul de cercetari. GALACTION O. I 27. 2. Ashezare intrun anumit loc intrun anumit fel intro anumita ordine; alcatuire constructzie dupa un anumit plan. Dispozitzia ideilor unui discurs. Dispozitzia osiilor unei locomotive. ♦ Aranjarea partzilor unui discurs ale unei compozitzii etc. 3. (De obicei cu diverse determinari) Stare sufleteasca (buna sau rea). Intraceasta buna dispozitzie Duca rosti cuvint de salutare. SADOVEANU Z. C. 138. Buna mea dispozitzie pieri degraba. GALACTION O. I 102. Alexandru Vardaru shtia k schimbinduse dintrun loc in altul ishi schimba desavirshit shi dispozitzia sufleteasca. C. PETRESCU I. II 84. De la cele dintii vorbe ale acestuia dispozitzia shi figura lui Dan se schimba. VLAHUTZA O. A. III 38. Varianta: dispozitziúne (pronuntzat tziu) (C. PETRESCU I. II 144 EMINESCU N. 33 GHICA S. A. 116) s. f.