Definitzia cu ID-ul 908664:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DISJÚNGE disjúng vb. III. Tranz. (Jur.; rar) A despartzi doua pricini care fusesera unite sau a despartzi o pricina in doua spre a le judeca separat. ♦ A separa o chestiune de alta.