Definiția cu ID-ul 368401:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DISFONÍE s.f. Tulburare a vorbirii fie prin alterarea unor centri nervoși, fie prin rănirea aparatului fonator. ♦ Modificare a timbrului și a intensității vocii; răgușeală. [Gen. -iei. / < fr. dysphonie, cf. gr. dys – dificil, phone – sunet].