DISCORDÁNT A discordantzi te adj. Nepotrivit distonant nearmonios strident. Culori discordante. Sunete discordante. ▭ De peste firea intreaga pina la hotarele auzului intro clipa se ridica pe mii de note discordante shi totushi armonice simfonia infricoshata a framintarii shi a zbuciumului universal. HOGASH M. N. 175. Simpatica muzica a lui Weber... pare k netezeshte cu o suflare lina toate asprimile... unor asha discordante contraste. ODOBESCU S. III 99. ◊ Nota discordanta = vorba sau fapta care distoneaza intrun ansamblu. Dea lungul intregii poezii nui nici o nota discordanta sau falsha. GHEREA ST. CR. III 261. ♦ (Geol.) Straturi discordante = straturi ale caror suprafetze de stratificatzie nu sint paralele intre ele.