discordánt ~a a [At: HELIADE O. II 369 / Pl: ~ntzi ~e / E: fr discordant] 1 Care este lipsit de armonie Si: distonant fals nepotrivit strident. 2 (D. culori) Care este prea aprins Si: strident. 34 (Is) Nota ~a Vorba sau fapta care distoneaza in chip strident intrun ansamblu. 5 (D. abstracte) Contrar. 6 (Glg; d. straturi ale scoartzei pamantului) Ale caror suprafetze de stratificatzie nu sunt paralele. 7 (Med; is) Sindrom ~ Boala psihica grava caracterizata printrun proces de destramare psihica Si: schizofrenie dementza precoce.