DISCONTINUITÁTE s. f. (cf. fr. discontinuité engl. discontinuity): 1. separare a unor elemente morfonologice prin inserarea altor elemente. Astfel formularea „Nu merg acolo” poate deveni „Nu merg sub nici un motiv acolo” cu inserarea locutziunii adverbiale sub nici un motiv. 2. intrerupere a lantzului vorbirii; fragmentare a unei propozitzii sau a unei fraze in partzi dupa care se pune punct. Este o caracteristica a stilului unor scriitori. De exemplu: „So ducem la tatasocru. Pe grapa. Sa io lepadam in batatura” (Zaharia Stancu).