discontinuitate sf [At: HAMANGIU C. C. 470 / P: ~nui~ / Pl: ~tatzi / E: fr discontinuité] 1 Lipsa de continuitate intre mai multe elemente care se succeda in timp sau in spatziu Si: intrerupere intermitentza. 2 (Mat; Fiz) Variatzie brusca shi in salturi a valorii unei marimi. 3 (Mat; Fiz) Proprietate a unei marimi sau functzii de a sari de la o valoare la alta fara a trece prin valorile intermediare.