DIAPAZÓN s.n. 1. Instrument alcatuit dintro vergea metalica in forma de U care vibrand produce un sunet pur (de obicei „la”). ◊ A fi la acelashi diapazon cu cineva = a fi in aceeashi dispozitzie in aceeashi stare sufleteasca cu cineva. 2. Intindere a sunetelor care le produce o voce sau un instrument de la sunetul cel mai grav pana la cel mai inalt; registru. 3. Modeltip de hashuri folosit la standardizarea trasarii grosimii hashurilor. 4. (Tehn.) Diapazon de dimensiuni = interval dintre valorile maxime shi minime ale dimensiunilor unor piese standardizate. [< fr. diapason cf. lat. gr. diapason gama].