Definitzia cu ID-ul 859947:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DEZNADAJDUÍRE s. f. Faptul de a deznadajdui; p. ext. deznadejde. ◊ Loc. vb. (Inv.) A aduce (pe cineva) la (sau in) deznadajduire = a deznadajdui; a exaspera. V. deznadajdui.