DEZLANTZUÍRE dezlantzuiri s. f. Actziunea de a (se) dezlantzui shi rezultatul ei; pornire violenta declanshare. Imperialismul german a jucat un rol de frunte in dezlantzuirea a doua razboaie mondiale. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 5 76. Vuietul inasprit al vintului zborul nisipului shi al pulberii urgia de iad a dezlantzuirii neostoite a fortzelor naturii i acoperira totul. MIHALE O. 229. Fu o dezlantzuire fara margini de minie de strigate care sa rasuceau spre cer. CAMIL PETRESCU N. 22.