DEVIÉRE devieri s. f. Faptul de a devia. 1. Abaterea acului busolei de la linia meridianului magnetic. 2. Fig. Abatere din calea apucata sau de la linia justa. Pe acest parcurs intortocheat se pot intimpla devieri. CAMIL PETRESCU T. III 487. ♦ Abaterea unui membru al unui partid comunist sau muncitoresc de la linia justa marxistleninista a partidului shi ajungerea lui pe o linie dushmanoasa clasei muncitoare. Deviere de dreapta. Deviere de stinga. ▭ Vigilentza revolutzionara cere intransigentza cu adevarat bolshevica fatza de orice devieri de la internatzionalismul proletar. GHEORGHIUDEJ Art. CUV: 422. Pronuntzat: vie.