DEVIÁTZIE s. f. 1. abatere fatza de o directzie normala data. ♦ ~ de sept = deformare a septului nazal. ◊ (biol.) transformare a unui organ intraltul cu alta structura shi alta functzie. ♦ ~ sexuala = practicarea relatziilor erotice intre parteneri apartzinand aceluiashi sex; homosexualitate. 2. (fiz.) unghi format de raza emergenta dintrun sistem cu cea incidenta; deflexiune. (2). 3. unghi format de acul busolei cu meridianul magnetic sub influentza maselor de metal situate la bord. (< fr. déviation lat. deviatio)